vineri, 30 iulie 2010

Deja mi-e scarba

Azi pe prima pagina din Libertatea este o poza odioasa - ramasitele lui Ceausescu.
Nu imi vine sa cred cat de jos am ajuns.
Intr-adevar standardele din presa sunt in continua degradare - reportaje facute in 5 minute, orori prezentate, nulitati ridicate la rang de vedete urbane. Softcore-ul(tzatze etc) deja a devenit ceva obisnuit.
Totul intr-o cursa contra cronometru pentru a le da idei tuturor idiotilor, acestia urmand sa aprecieze si creeze alte rahaturi.

Pe cand urmatoarea "exclusivitate mondiala" - avem poza cu primul cacat de azi al lui Georgel? El a mancat aseara special pentru asta doua felii de sunca si niste fasole, la care a adaugat doua sticle de bere in plastic. Apoi si-a batut nevasta pentru a avea spor a doua zi. Bravo!

"Greseala" Emag

Prin toata media circula azi stirea cu "greseala" Emag - vreo 400 de produse vandute cam la 10% din valoarea de piata.
Nu cred o iota ca a fost o greseala, ci o manevra iscusita de marketing.

Toata stima pentru omul care a gandit-o, cred ca s-a dublat traficul pe website.

marți, 27 iulie 2010

Canionul Sapte Scari

Anul trecut, mergand pe DN1, am vazut un indicator "Canionul Sapte Scari". Din lipsa de timp nu am virat dreapta si sa ajung acolo. Bine am facut, pentru ca atunci nu aveam echipamentul adecvat(pelerina de ploaie e un must).
Informatii actualizate si bune sunt pe Viajoa.
Ca multe alte locuri din Ro, Canionul este un loc superb dar pierde puncte din cauza indiferentei autoritatilor locale.
Reteta e deja clasica - vin unii sa ne invete, ne dau bani ca sa dezvoltam si dupa ce pleaca ei, dam foc sau lasam in paragina(cazul mai bun, pentru ca macar ramane ceva).
Pentru Primaria din Sacele e mai simplu sa puna un panou cu "Traseu Interzis" si sa se spele pe maini. Daca vreunul pateste ceva - "Noi i-am avertizat". Mult mai ieftin decat sa intretii locul, astfel incat eventual sa castige si niste bani.
Drumul pana la Canion e frumos si linistitor - pe langa un raulet, prin padure. Nici prea greu nu e. Strica aspectul gunoaiele lasate de grataragii, aruncate ordonat la baza copacilor langa apa. Tot astia cand vin data viitoare vor vocifera de "cat de nesimtiti sunt romanii cand ies la iarba verde"
Pentru strabaterea canionului, pelerina de ploaie e absolut necesara. Nu e deloc placut sa iti cada apa de munte direct in cap si sa te ude leoarca.

luni, 26 iulie 2010

Pe Valea Prahovei

Dupa cateva zile petrecute pe Valea Prahovei, mi-au sarit in ochi:
- intre statiuni se circula aproape tot timpul(mai putin noaptea) cam ca in Bucuresti la ora de varf. De vina sunt trecerile de pietoni. Nici un primar nu s-a gandit la vreo solutie alternativa(gen pasaj subteran/suprateran). Mai bine stau fraierii in coloana si polueaza la greu
- a inceput incet incet inaintarea constructiilor spre rezervatia Busteni la Gura Diham. Daca anul trecut erau la vreo 100m distanta de intrarea in rezervatie(bariera) acum sunt la cativa metri
- in Brasov, langa cofetaria Vatra Ardealului, este un magazin cu produse bio(parca se numeste Baritiu 19). Bunatati si unele au preturi mai mici decat in Carrefour
- in statiunile montane ale noastre, cu exceptia Sinaei, e o aventura sa gasesti un traseu pe unde poti plimba un bebe cu carucior. Plus ca in acele zone nu prea e verdeata. Nimeni nu s-a gandit se pare ca unii mai fac si copii care nu pot merge la inceput pe jos
- cel mai "tare" restaurant pe care l-am intalnit in Predeal - AndyHotel Predeal - am asteptat 1h 30'-2h pentru o portie de frigarui si doi papanasi. Bulz aveau in meniu dar nu faceau pentru ca "dura mult mamaliga". Asta sambata cand toata lumea se refugiase la munte/mare. In schimb sunt fite la maxim, conform meniului si paginii web.
- drumul spre 3 Brazi s-a reparat; ca urmare in zona au aparut vilutele. E un mic cartier facut in zona. Si asa era prea multa verdeata acolo, nu?

marți, 13 iulie 2010

Ultimul bastion

Alianta D.A. s-a dezintegrat de ani buni. Acum Vladescu vrea ca una dintre putinele decizii bune - impozitul de 16% - sa fie anulata.
Nu mai conteaza efectele pozitive ale impozitului unic, acum suntem disperati dupa bani.
Pana la urma si un impozit progresiv ar fi un rau mic cu o conditie - ca statul sa nu fie cel mai prost administrator de bani.
E nevoie sa spun mai mult? Exemplul clasic este infrastructura. Nu avem niste amarate de autostrazi. Banii se scurg ca printr-o sita prin licitatii, proiecte inutile, comisioane. Nu se respecta nici un contract, se fac acte aditionale peste aditionale, produsul final dureaza cateva luni, durata este depasita. Apoi se incepe lucrul la acelasi drum, doar s-a deteriorat. Drumuri bune sunt reasfaltate doar pentru ca asa se spune in contract. Risipa la puterea a 14-a.
Este reteta aplicata cu mici deosebiri in orice - automobile, drumuri, mancare, materiale de constructii, servicii.
Aproape toti asteptam pomeni de la stat - firme si persoane. Smecherii nu dau nimic in schimb, platesc prostii.
Banii nici macar nu vor fi mai multi dupa aplicarea progresivului - unii se retrag in economia gri-neagra, astfel incat doar chinuita clasa de mijloc va plati. Cat va putea.
Insuficient pentru ca banii se vor scurge in continuare, fara nici o schimbare de fond.
Urmeaza alegerile, o luam de la capat.

miercuri, 7 iulie 2010

Top 5 bullshit(partea a 2-a)

Acum ceva timp gasisem in Gandul niste sfaturi mega utile de cum sa iti salvezi jobul. Cum parea ca bunica-mea participase la elaborarea lor(lipsea un maica/mamaie din text) le-am mentionat aici.
O alta colega de breasla a tipei de la Gandul, publica in ME un pasaj care face parte din manualul sclavului fericit.
Principiul este simplu - i'm eating shit and i like it
"Daca poti sa demonstrezi disponibilitate pentru efort prelungit, ca esti un om cheie in pozitia pe care o ocupi, ca aduci valoare adaugata companiei la care lucrezi si ai pretenţii salariale modeste, atunci e foarte probabil să nu fii concediat..."
"Performanta, ore suplimentare si dead-line-uri stranse, cam asa s-ar traduce in aceasta perioada angajamentul fata de compania in care activezi"

Ca de obicei, se aplica niste "prefabricate" vazute la altii. In oricare companie in care am lucrat in ultimii ani se incerca tocmai asigurarea unui echilibru intre munca si familie. Aproape ca te goneau de la birou dupa vreo 30min de stat peste program.
Mai imi place chestia cu entuziasmul - iti place, nu iti place, ignora fraiere realitatea, zambeste.
Unde e discutia onesta de genul "trecem printr-o perioada grea, incercam asta si asta etc"?
Nu, tu zambeste, ca e mai bine.
Zambeste maimutica, dresorului ii place.